La scurt timp după ce ChatGPT a câștigat popularitate, piața muncii a suferit transformări semnificative în privința tinerilor. În Statele Unite, numărul ofertelor de muncă pentru posturi care nu necesită diplomă universitară a scăzut cu 18% în 2022, iar posturile ce nu cer experiență anterioară au înregistrat o reducere de 20%. De asemenea, locurile de muncă în domeniul administrativ și în servicii profesionale – care ofereau, în trecut, acces ușor pe piața muncii pentru absolvenți – s-au redus cu până la 40%.
Deși majoritatea titlurilor de presă subliniază dispariția locurilor de muncă din cauza inteligenței artificiale generative (GenAI), adevărul este mai nuanțat. Locurile de muncă nu dispar pur și simplu, ci se transformă, iar noi oportunități profesionale încep să apară.
Conform estimărilor, adoptarea noilor tehnologii ar putea duce la pierderea a aproximativ două milioane de locuri de muncă în Marea Britanie până în anul 2035. Totuși, se preconizează că această pierdere va fi compensată prin crearea a aprox. 2,6 milioane de noi locuri de muncă, în special în domenii care solicită calificări superioare, precum și în sectorul sănătății. Deși piața muncii se transformă rapid, datele OCDE din 80 de țări relevă că majoritatea tinerilor continuă să aspire la profesii tradiționale precum arhitectură sau medicină, în ciuda creșterii cererii în sectoare digitale, ecologice și tehnice. O treime dintre elevii consultați de OCDE au declarat că sistemul educațional nu le oferă abilitățile necesare pentru angajare.
Tinerii din medii defavorizate resimt cel mai acut aceste schimbări. Aceștia au acces limitat la activități de dezvoltare profesională, la informații online despre diferite cariere și nu conștientizează în totalitate importanța educației pentru viitoarele etape ale vieții lor profesionale.
În același timp, competențele care le lipsesc tinerilor – abilități digitale, informații relevante, dar și motivație, creativitate și capacitate de reflecție – sunt acum foarte căutate pe piața muncii, conform expertizei publicate de The Conversation. această discrepanță înseamnă că provocarea legată de forța de muncă este, de fapt, o provocare pentru sistemul educațional. Cu toate acestea, școlile nu evoluează suficient de rapid pentru a pregăti elevii pentru un viitor în continuă schimbare. Aspirațiile profesionale ale adolescenților au rămas constante în ultimele două decenii și jumătate.
Abilitățile digitale și cunoștințele în domeniul inteligenței artificiale generează beneficii semnificative în ceea ce privește salariile
Deși absolvenții au, adesea, rețele de contacte sau experiență profesională, tinerii care abia au terminat școala nu se bucură de acest avantaj. Însă, pregătirea pentru un viitor în care piața muncii evoluează rapid este esențială. Tinerii sunt sfătuiți să dezvolte „competențe pentru viitor”, dar dovezile privind valoarea acestor abilități sunt inegale și de multe ori contradictorii.
Totuși, există câteva certitudini clare. Abilitățile digitale și cele legate de inteligența artificială (IA) aduc acum beneficii salariale considerabile. Angajații care dețin cunoștințe în IA sau învățare automată câștigă cu mult mai mult, iar primele date sugerează că familiaritatea cu tehnologiile GenAI poate spori veniturile în domenii non-tehnice cu până la 36%.
De asemenea, cererea pentru abilități de gândire critică și „prompt engineering” – capacitatea de a formula întrebări sau instrucțiuni precise pentru instrumentele IA – a crescut semnificativ. Totuși, sarcinile care implică analize cantitative nu pot fi complet delegate IA, iar competențele matematice solide devin astfel un avantaj tot mai important pentru oameni.
Este nerezonabil să așteptăm ca școile să rezolve aceste discrepanțe singure
Creativitatea și empatia rămân, de asemenea, cruciale, chiar și într-o lume dominată de IA. Tinerii sunt așteptați să se adapteze la sistemele de inteligență artificială, păstrând totodată acele calități umane inimitabile. Ei trebuie să fie competenți în gestionarea datelor și să demonstreze inteligență emoțională, să posede abilități digitale robuste și să manifeste capacitate de colaborare.
Complexitatea acestei situații este agravată de confuzia angajatorilor. Multe întreprinderi mici și mijlocii nu au o înțelegere clară a competențelor necesare legate de IA sau cum să le identifice. Această neclaritate influențează anunțurile de angajare, modelând profilul candidaților și determinând cine aplică și cine este exclus. Studiile subliniază că limbajul din descrierile locurilor de muncă afectează compoziția de gen și etnicitate, anunțurile care pun accent pe flexibilitate sau empatie atrăgând mai multe femei, perpetuând astfel segregarea profesională. Dacă angajatorii nu înțeleg ce competențe caută sau ce semnale transmit, este nerealist să considerăm că școlile vor putea acoperi această prăpastie.
Pregătirea tinerilor pentru viitor nu poate fi rezolvată printr-o simplă oră de orientare profesională sau o discuție ad-hoc.
Jurnalist: Alina Popescu