Alianța Binelui Comun (ABC) evidențiază o tendință alarmantă în ceea ce privește migrarea capitalului uman din România. Conform unui comunicat recent, în ultimele două decenii, numărul românilor, cu vârste peste 15 ani, stabiliți în statele OECD a crescut de peste trei ori, de la aproximativ 1,1 milioane în 2000/01 la 3,9 milioane în 2020/21. Astfel, aproape unul din cinci români activi locuiește acum în străinătate.
Analiza efectuată de Barometrul ABC scoate la iveală că acest fenomen nu este doar o amintire a trecutului. În martie 2026, 27,6% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani și-au exprimat intenția de a pleca din România în căutarea unor oportunități de muncă sau studii în termen de un an. Motivul principal, indicat de 64,7% dintre aceștia, este căutarea unui salariu mai mare, în timp ce 10% menționează corupția și dorința de a începe o nouă viață, iar 6,1% subliniază nevoia de servicii publice mai bune.
România se află într-o situație specifică la nivel european, având în vedere că, la începutul anului 2024, aproximativ 3 milioane de cetățeni români locuiau în alte state ale Uniunii Europene, ceea ce reprezintă circa 22% din totalul cetățenilor UE stabiliți în alte țări membre. Aceștia formează astfel cel mai numeros grup național din Uniunea Europeană. Însă, migrarea nu reprezintă exclusiv pierderea unei părți a populației – România se confruntă cu o pierdere semnificativă de competențe, contribuții economice și potențial antreprenorial. Ultimul deceniu a adus în prim-plan plecarea absolvenților și a profesioniștilor din domenii precum sănătatea, IT, cercetare și servicii cu valoare adăugată mare.
Impactul migrării asupra viitoarelor generații
Statisticile OECD din 2015/16 indicau aproape 800.000 de români cu studii superioare emigranți, dintre care aproape jumătate își desfășurau activitatea în ocupații sub nivelul calificării lor. Drept urmare, România pierde nu doar expertiză, ci și investiția realizată în formarea acestor profesioniști, fără ca abilitățile lor să fie de fiecare dată valorificate pe deplin în țările respective. Un exemplu elocvent este cel al sectorului medical: în 2020/21, aproximativ 25.500 de medici și 46.900 de asistenți medicali români activau în statele OECD, iar rata emigrației a ajuns la 28% pentru medici și 24% pentru asistenți. În 2023, aproape 60% dintre medicii români sub 35 de ani luau în considerare plecarea din țară, în ciuda faptului că creșterile salariale au avut un efect oarecum moderat asupra fenomenului. Problema retenției specialiștilor nu poate fi soluționată exclusiv prin majorarea salariilor, având în vedere dificultățile legate de infrastructură, birocrație, volumul de muncă și perspectivele profesionale, conform comunicatului de presă.
Migrația influențează chiar și locul în care se nasc următoarele generații. Între 2014 și 2024, au văzut lumina zilei 364.000 de copii cu cel puțin un părinte român, născuți în străinătate și ulterior înregistrați în România, acest număr echivalând cu peste 16% din totalul nou-născuților din țară în aceeași perioadă.
Pentru ABC, această situație reprezintă o provocare majoră pe termen lung: o parte a noii generații crește și se dezvoltă în societăți străine, ceea ce poate fi o problemă pentru identitatea națională și viitorul țării.
Jurnalist: Alina Popescu