Încrederea în liderii politici români: sondaj CURS 2026
Un recent sondaj realizat de CURS a scos la iveală un tablou pesimist al încrederii în liderii politici din România. Rezultatele indică o predominanță a opinilor negative, fiecare dintre cele zece personalități incluse în studiu fiind evaluată mai mult negativ decât pozitiv.
Pe primul loc al clasamentului se află Călin Georgescu, bucurându-se de încrederea a 33% dintre respondenți, un procent ușor în scădere față de 32% în sondajul din mai 2026. Totuși, 62% dintre participanți își exprimă rezervele în ceea ce îl privește, iar 5% nu au furnizat un răspuns. Urmează Nicușor Dan, președintele Bucureștiului, care se bucură de 30% încredere (în scădere de la 31%), în timp ce George Simion, liderul AUR, se situează pe locul trei, cu un procent de 24%, în ușoară creștere față de luna mai.
Cei din urmă sunt Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu, amândoi cu 23% încredere. Procentul de evaluări negative este destul de ridicat: 72% pentru Bolojan și 73% pentru Grindeanu. Alți lideri, precum Cristian Popescu Piedone (18%), Claudiu Târziu (16%), Kelemen Hunor (14%), Diana Șoșoacă (11%) și Dominic Fritz (10%), înregistrează niveluri și mai scăzute de încredere.
Fragmentarea încrederii publice
Analizând detaliile, se observă că Dominic Fritz și Diana Șoșoacă sunt cei mai puțin apreciați, fiecare având 80% respectiv 84% evaluări negative. Kelemen Hunor și Cristian Popescu Piedone nu stau mai bine, cu 73% evaluări nefavorabile. De remarcat este și procentul de notorietate scăzut pentru Claudiu Târziu, 21% dintre respondenți declarând că nu îl cunosc, spre deosebire de doar 6% pentru Hunor și 5% pentru Piedone și Fritz.
Un alt aspect important al sondajului se referă la institutii. Armata domină topul cu 81% evaluări pozitive, urmată de Biserică, cu 79%. În contrast, instituțiile politice precum Guvernul și Parlamentul se clasează la coada preferințelor, cu doar 19% și 20% evaluări favorabile, respectiv.
Percepția asupra instituțiilor
În general, presa scrisă și online este apreciată de 46% dintre respondenți, în timp ce 51% au o părere negativă. Televiziunile sunt percepute favorabil de doar 31% dintre participanți, ceea ce indică o diferență semnificativă de 15 puncte procentuale în comparație cu presa scrisă. Serviciile de informații și organizațiile internaționale, precum ONU, beneficiază de evaluări mixte, respectiv 34% și 41% opinii pozitive.
Concluzii
Pentru a concluziona, sondajul CURS realizat între 14 și 24 iulie 2026 relevă o încredere fragilă în liderii politici români, cu prejudicii importante în ceea ce privește popularitatea acestora. În contrast, instituțiile de apărare și siguranță se bucură de o apreciere mult mai evidentă din partea cetățenilor. Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.108 respondenți și are o marjă de eroare de ±3%, având o reprezentativitate semnificativă pentru populația adultă a României.
Jurnalist: Marius Manole