Într-un raport recent intitulat „România în UE: Identitate națională, identitate europeană și provocarea populismului”, publicat de Administrația Prezidențială, se evidențiază faptul că ascensiunea curentelor ultraidentitare și suveraniste nu se datorează exclusiv manipulării, ci se bazează pe cauze structurale profunde. Printre acestea se numără criza reprezentării democratice, inegalitățile sociale, neîncrederea în instituții și un proiect european care tinde să utilizeze un „limbaj al administrației” în locul unul mai emoțional, adaptat nevoilor cetățenilor contemporani.
Potrivit acestui document, datele referitoare la opinia publică sugerează că, deși sprijinul românilor pentru Uniunea Europeană este predominant, acesta se manifestă în mod pragmatic și condiționat. Se conturează o formă de pro-europenism „calculat” mai degrabă decât bazat pe convingere, iar această atitudine ar putea fi afectată de absența beneficiilor palpabile.
Raportul subliniază că identitatea națională și cea europeană nu ar trebui să fie percepute ca loialități opuse, ci, dimpotrivă, ca o relație concentrica, unde tensiunile între cele două nu sunt inevitabile, ci sunt în mare parte indusă politic. În acest context, autori documentului sugerează că răspunsul adecvat la radicalism nu constă în minimalizarea sau demonizarea acestuia, ci în asumarea unei bune guvernări, reducerea inegalităților, promovarea educației civice și istorice, precum și apărarea spațiului informațional.
„Miza finală nu este alegerea între național și european, ci calitatea democrației capabile să le armonizeze”, afirmă raportul, subliniind că România nu este europeană în contradicție cu identitatea sa. Dimpotrivă, aceste două dimensiuni se îmbogățesc reciproc la intersecția între tradiție și modernitate.
De asemenea, documentul promovează ideea că patriotismul și apartenența la Uniunea Europeană sunt compatibile, susținând astfel că iubirea de țară și susținerea proiectului european pot întări reciproc valorile.
Printre autorii acestor propuneri se numără experți precum Teodor Baconschi, Sergiu Mișcoiu, Adrian Papahagi, Remus Ștefureac și Sever Voinescu. Grupul de Reflecție Strategică „România în UE”, format la nivelul Administrației Prezidențiale și coordonat de consilierul prezidențial Valentin Naumescu, reunește experți independenți care analizează evoluțiile din Uniunea Europeană și propun soluții pentru optimizarea poziției României în contextul apartenenței sale la UE.
Jurnalist: Lavinia Serbanescu