Comisia Europeană a lansat noi reglementări menite să îmbunătățească transparența în utilizarea sistemelor de inteligență artificială. Aceste reguli impun furnizorilor să informeze utilizatorii atunci când interacționează cu AI și vor intra în vigoare pe 2 august 2026, odată cu activarea articolului 50 din Legea privind Inteligența Artificială (AI Act).
Pe parcursul zilei de luni, Comisia Europeană a dat publicității un nou set de orientări ce facilitează respectarea normelor de transparență stabilite prin Regulamentul (UE) 2024/1689, cunoscut drept AI Act.
Acest document detaliază modul de aplicare a articolului 50, care prezintă reglementările pentru informarea utilizatorilor și identificarea conținutului generat sau modificat prin intermediul inteligenței artificiale. Conform surselor oficiale de pe site-ul Comisiei Europene, aceste reguli vor fi aplicabile din 2 august 2026, odată cu implementarea majorității prevederilor regulamentului, care include și competențele de supraveghere ale autorităților de reglementare.
Pentru sistemele de inteligență artificială deja prezente pe piață înainte de această dată, Comisia a instituit o perioadă de tranziție, astfel încât regulile privind marcarea și detectarea conținutului generat de AI să se aplice din 2 decembrie 2026. Aceasta va oferi suficient timp furnizorilor pentru adaptarea produselor lor. De asemenea, conform noilor orientări, furnizorii de sisteme AI care interacționează direct cu utilizatorii, cum sunt chatboții sau asistenții virtuali, vor avea obligația de a le proiecta în așa fel încât utilizatorii să fie informați clar că vorbesc cu o inteligență artificială și nu cu un om.
Scopul acestor reglementări este de a combate riscurile asociate manipulării și dezinformării, conform Comisiei Europene.
Furnizorii de soluții generative AI, capabile să producă texte, imagini, sunete sau videoclipuri, vor fi obligați să implementeze un sistem de identificare automată pentru conținutul sintetic, astfel încât acesta să poată fi detectat ca fiind generat sau modificat artificial.
Comisia lucrează, de asemenea, la crearea unei etichete standardizate la nivelul UE pentru acest tip de conținut.
Regulile solicitate nu afectează doar dezvoltatorii tehnologiilor, ci și utilizatorii acestora. Conform orientărilor, aceștia, denumiți „deployeri”, vor trebui să informeze publicul în contextul următoarelor situații:
- difuzarea materialelor de tip deepfake;
- publicarea de conținut generat de AI pe teme de interes public, fără o verificare umană prealabilă;
- utilizarea sistemelor de recunoaștere a emoțiilor sau clasificare biometrică.
Obiectivul acestor reglementări este de a diminua riscurile de manipulare și dezinformare, având în vedere dificultatea tot mai mare a publicului de a distinge între conținutul creat de oameni și cel generat artificial.
Documentul emis de Comisie include exemple concrete pentru implementarea regulamentelor, clarificând termeni precum sistemele interactive de AI, conținutul sintetic sau deepfake-urile. Se menționează, de asemenea, câteva excepții de la reglementările de transparență, cum ar fi corecturile simple de ortografie și gramatică efectuate cu ajutorul inteligenței artificiale.
Furnizorii și operatorii pot demonstra respectarea noilor cerințe prin aderarea la Codul de bune practici privind transparența conținutului generat de AI, realizat cu aportul experților independenți și al unor sute de organizații din sectoarele public și privat. Comisia Europeană consideră că această variantă oferă o claritate juridică mai bună și facilitează aplicarea prevederilor AI Act.
Aceste orientări completează Codul de bune practici, axat pe aspectele tehnice ale marcării și etichetării conținutului, în timp ce noile reglementări detaliază aspectele practice care nu au fost acoperite anterior. În plus, Comisia dezvoltă și alte instrumente pentru organizațiile ce trebuie să se conformeze noilor reguli, printre care ghiduri suplimentare și un Birou de asistență pentru Legea privind IA, destinat să ofere lămuriri privind implementarea legislației.
La nivel național, Guvernul României a propus Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) ca autoritate de supraveghere și punct unic de contact pentru aplicarea AI Act, având rolul de a sprijini companiile românești în procesul de conformare.
În concluzie, noile reglementări vor facilita identificarea interacțiunilor cu AI pentru publicul larg, începând din august, când va fi mai simplu să recunoască atunci când:
- comunică cu un chatbot sau un asistent virtual bazat pe AI;
- vizionează un videoclip de tip deepfake;
- citește un text generat automat pe teme de interes public;
- datele biometrice sau emoțiile sunt analizate de un sistem AI.
Jurnalist: Lavinia Serbanescu