Uniunea Europeană Reformează Reglementările pentru Serviciile de Mesagerie
Uniunea Europeană se află în pragul implementării unor noi reglementări pentru serviciile de mesagerie, care ar putea rămâne în vigoare până în aprilie 2028. Această inițiativă vine pe fondul expirării unui acord ce scutea aceste platforme de la anumite reguli de protecție a datelor, acord ce nu a fost prelungit de Parlamentul European. În încercarea de a preveni un vid legislativ, președinta Parlamentului, Roberta Metsola, a propus un mecanism de tranziție, în timp ce negocierile pentru o legislație permanentă sunt în curs de desfășurare.
Noile reglementări nu se vor aplica imediat, deoarece Comisia Europeană trebuie să evalueze propunerile Parlamentului, iar ulterior, statele membre își vor da acordul final.
Una dintre caracteristicile esențiale ale acestei propuneri este că nu permite spargerea criptării end-to-end, un sistem folosit de aplicații precum WhatsApp, Telegram și Signal, care garantează confidențialitatea mesajelor. Totuși, se preconizează utilizarea unei metode denumite „scanare la client”. Aceasta presupune instalarea de software pe dispozitivele utilizatorilor pentru a verifica mesajele, fotografiile și videoclipurile înainte de criptare și trimitere. Cu toate acestea, Parlamentul European își exprimă îngrijorările cu privire la protecția vieții private, solicitând garanții că materialele sensibile vor rămâne inviolabile.
Eurodeputații subliniază necesitatea evitării raportărilor eronate către autorități. Astfel, materialele care nu sunt deja etichetate ca având legătură cu abuzuri sexuale asupra copiilor nu vor putea fi transmise fără o verificare prealabilă de către un operator uman.
Contrar temerilor exprimate public, propunerea Comisiei Europene nu preconiza scanarea permanentă a tuturor mesajelor private. Procedura ar fi fost una graduală și limitată la situații specifice. Inițial, furnizorii serviciilor de comunicare ar fi trebuit să evalueze riscurile de utilizare a platformelor pentru distribuierea materialelor cu abuzuri sexuale asupra copiilor.
Numai în urma unei evaluări de către o autoritate competentă ar fi putut fi emis un ordin de detectare, iar platformele afectate vor fi obligate să aplice tehnologiile necesare pentru o perioadă și în condițiile stabilite prin decizie.
Tehnologiile propuse ar putea identifica imagini și clipuri video de abuz sexual asupra copiilor deja cunoscute, precum și conținut nou de acest tip și cazuri de racolare online a minorilor. Rezultatele nu ar fi fost trimise direct la poliție, ci mai întâi analizate de un organism specializat al Uniunii Europene, urmând ca doar cazurile confirmate să fie raportate autorităților.
În ciuda intenției declarate de a combate abuzurile sexuale asupra copiilor, proiectul a stârnit controverse serioase în întreaga Europă. Organizațiile pentru drepturile digitale avertizează că măsurile propuse ar putea facilita monitorizarea pe scară largă a comunicațiilor private, afectând criptarea end-to-end și stabilind un precedent periculos pentru drepturile la viața privată și la protecția datelor personale.
Jurnalist: Marius Manole