Prețurile locuințelor din România: O problemă tot mai acută
Experții în domeniul imobiliar trag un semnal de alarmă: prețurile locuințelor cresc mult mai rapid decât veniturile populației, iar accesul la proprietate devine o provocare din ce în ce mai mare. Această situație complicată este generată de o combinație de factori economici, financiari și speculativi. Un rol important îl joacă și fondurile de investiții, care achiziționează apartamente în masă, diminuând astfel oferta disponibilă pentru cumpărătorii obișnuiți.
Diferența alarmantă între salarii și prețuri
O analiză realizată de Frames relevă o situație îngrijorătoare: diferența dintre salariile românilor și costul locuințelor a atins niveluri neașteptate. De exemplu, în București, un apartament standard cu două camere situat în zone accesibile, precum Floreasca, Drumul Taberei sau Titan, costă între 120.000 și 180.000 de euro. Având în vedere un salariu mediu net de aproximativ 1.200 – 1.400 de euro pe lună, achiziția unei astfel de locuințe presupune economisirea a până la 10 salarii anuale, excluzând nevoile de bază precum hrana, utilitățile și transportul.
Proprietăți ca marfă speculativă
Experții Frames susțin că majorarea prețurilor nu poate fi explicată doar prin creșterea costurilor de construcție sau migrarea populației spre orașe mari. Fondurile de investiții și investitorii individuali au intrat pe piața românească, cumpărând apartamente din faza de proiect. Fenomenul îngrijorător constă în faptul că 30-40% din apartamentele nou dezvoltate sunt achiziționate exclusiv ca investiție, rămânând neocupate timp îndelungat.
Adrian Negrescu, managerul Frames, subliniază că aceste achiziții rapide, adesea facilitate de discounturi la plata integrală, contribuie la golirea pieței pentru închiriere și locuire. În ultimele zece ani, numărul locuințelor neocupate din București a crescut de două ori și jumătate, acum depășind 218.000.
Impactul platformelor de închiriere pe termen scurt
Dezvoltarea platformelor de închiriere pe termen scurt, precum Airbnb, a transformat apartamentele care în trecut erau disponibile pentru vânzare sau închiriere pe termen lung. Această tendință a dus la o scădere semnificativă a ofertei pe piața rezidențială din orașe precum București, Cluj sau Sibiu. Analiștii anticipează că noile reglementări impuse de platformele de închirieri ar putea readuce o parte din aceste locuințe pe piață, însă este nevoie de măsuri suplimentare din partea autorităților pentru a reglementa sectorul.
O generație prinsă în casa părinților
Efectele acestei evoluții sunt deja vizibile, un număr tot mai mare de tineri amânând achiziția unei locuințe sau formarea unei familii. Statisticile indică faptul că 40% dintre românii cu vârste între 25 și 34 de ani locuiesc încă împreună cu părinții.
Specialiștii recomandă o intervenție din partea statului pentru a limita aspectul speculativ al pieței imobiliare și a facilita accesul la proprietate. Este necesară o reformă a legislației chiriilor și un nou program de sprijin pentru tinerii doritori să devină proprietari. Adrian Negrescu sugerează un program de credite garantate de stat, care să includă deductibilități fiscale pentru tineri.
În absența unor măsuri eficiente, România riscă să se alinieze modelului orașelor occidentale, unde proprietatea a devenit inaccesibilă pentru o mare parte a populației, iar tinerii sunt condamnați să rămână chiriași pe termen lung.
Jurnalist: Marius Manole