Execuția bugetară pe primele două luni
Consultantul economic Adrian Negrescu afirmă că ținta de deficit bugetar de 6,2% din PIB pentru anul 2026 este realizabilă, în condițiile menținerii creșterii veniturilor și a controlului strict al cheltuielilor. Conform datelor oficiale, deficitul aferent primelor două luni ale anului 2026 se ridică la 14,23 miliarde de lei, reprezentând 0,70% din PIB, ceea ce reprezintă o reducere semnificativă față de aceeași perioadă din 2025.
Îmbunătățiri semnificative în execuția bugetară
Deficitul din primele două luni ale anului 2025 era de 30,24 miliarde de lei (1,58% din PIB), ceea ce indică o reducere de 0,88 puncte procentuale într-un singur an. Negrescu subliniază că această îmbunătățire nu este întâmplătoare, ci rezultatul creșterii veniturilor bugetare, care au crescut cu 15,7%, atingând suma de 103,73 miliarde de lei.
Factori care au contribuit la creșterea veniturilor
Un factor esențial a fost îmbunătățirea colectării, în special în cazul TVA, care este principala sursă de venit la buget. Încasările nete din TVA au atins 23,75 miliarde de lei, cu o creștere de peste 20% comparativ cu anul precedent. De asemenea, restituirile de TVA către companii au crescut la 7,22 miliarde de lei, sprijinind lichiditatea acestora.
Eliminarea facilităților fiscale a contribuit, de asemenea, la majorarea veniturilor, încasările din impozitul pe venit și salarii crescând cu 22,3%, până la 13,46 miliarde de lei, iar taxarea dividendelor a generat un plus de aproape 58%. Fondurile europene au reprezentat, de asemenea, o sursă majoră de venit, cu rambursări de 8,28 miliarde de lei, înregistrând o creștere de aproape 88% față de anul anterior.
Controlul cheltuielilor bugetare
Pe partea de cheltuieli, Guvernul a reușit o temperare vizibilă. Cheltuielile totale s-au ridicat la 117,96 miliarde de lei, în scădere cu 1,6% față de anul trecut, iar ponderea acestora în PIB a coborât de la 6,3% la 5,8%. Cheltuielile de personal au fost reduse la 27,13 miliarde de lei, în scădere cu aproape un miliard față de 2025, ca urmare a limitării angajărilor și eliminării unor sporuri.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au scăzut cu 2,1%, iar cea mai mare parte a bugetului a fost direcționată către asistența socială, cu plăți de 43,18 miliarde de lei pentru pensii și ajutoare.
Investiții și perspective economice
Investițiile au fost susținute în principal din fonduri europene, cu o alocare de 11,20 miliarde de lei pentru dezvoltare, dintre care peste 76% a fost destinată proiectelor finanțate din bani europeni și prin PNRR.
În ciuda acestor evoluții pozitive, Negrescu avertizează că economia rămâne vulnerabilă, menționând riscurile unui nou val de inflație, generat de creșterea prețurilor la carburanți și gaze, care ar putea duce la o contracție economică semnificativă. El sugerează că ar putea fi necesare una sau două rectificări bugetare în viitor.
Concluzie
Îmbunătățirea execuției bugetare în primele două luni ale anului 2026 oferă perspective optimiste pentru atingerea țintei de deficit, dar provocările economice rămân semnificative, ceea ce necesită o monitorizare atentă și măsuri proactive din partea autorităților.