Problema muncii la negru în România
Munca la negru și plata salariilor „în plic” reprezintă o problemă structurală a pieței muncii din România, conform raportului „OCDE Economic Surveys: Romania 2026”. Economia informală rămâne extinsă, o parte semnificativă din activitatea economică desfășurându-se în afara sistemului fiscal și a protecției sociale. Raportul evidențiază că nivelul ridicat al muncii nedeclarate afectează colectarea taxelor, distorsionează concurența între firme și limitează accesul angajaților la protecție socială.
Extinderea economiei informale
Analiza OCDE arată că munca nedeclarată este o provocare majoră pentru piața muncii și pentru colectarea veniturilor fiscale. Nivelul scăzut al conformării fiscale și prevalența muncii informale limitează colectarea veniturilor publice, fenomenul fiind mai pronunțat decât în multe alte economii europene. Munca nedeclarată se manifestă prin lucrul fără contract sau prin contracte cu salarii parțial declarate.
Plata salariilor „în plic”
Plata salariilor „în plic” este o formă răspândită a economiei informale, unde angajatul primește oficial un salariu mai mic, iar diferența este plătită în numerar, fără a fi declarată. Această practică apare frecvent în economiile cu impozite ridicate și control fiscal insuficient. În România, fenomenul este amplificat de diferența dintre costul total al muncii pentru angajator și venitul net primit de angajat.
Riscurile pentru angajați
Angajații care lucrează la negru sau care primesc o parte din salariu neoficial se confruntă cu riscuri semnificative. Veniturile nedeclarate nu sunt luate în calcul la stabilirea pensiei sau a altor drepturi sociale, iar în cazul unor conflicte de muncă, aceștia nu pot demonstra veniturile reale. Lucrul în economia informală exclude adesea angajații din sistemele de protecție socială, crescând riscul de sărăcie, mai ales la vârsta pensionării.
Impactul asupra economiei
Munca nedeclarată afectează nu doar angajații, ci și mediul de afaceri și economia în ansamblu. Firmele care plătesc salarii la negru au costuri mai mici și concurează neloial cu companiile care respectă legislația fiscală. Economia informală reduce veniturile statului din taxe și contribuții sociale, limitând resursele disponibile pentru finanțarea serviciilor publice esențiale.
Recomandări pentru reducerea muncii la negru
Raportul OCDE propune măsuri pentru a combate munca nedeclarată, inclusiv modernizarea și digitalizarea administrației fiscale, dezvoltarea unor sisteme de control bazate pe analize de risc și îmbunătățirea capacității instituțiilor de a detecta și sancționa munca nedeclarată. Politicile publice ar trebui să încurajeze trecerea lucrătorilor din economia informală în cea formală, facilitând accesul la locuri de muncă declarate și reducând barierele administrative.
Concluzie
În lipsa unor măsuri eficiente, munca la negru va continua să afecteze stabilitatea sistemelor sociale și dezvoltarea economică a României pe termen lung.