Plângerile șoferilor de ridesharing
Șoferii care lucrează pe platformele de ridesharing, precum Uber și Bolt, au trimis o scrisoare autorităților în care reclamă presiuni legate de „rata de acceptare” a curselor, riscuri de suspendare a conturilor din cauza reclamațiilor clienților și câștiguri pe care le consideră insuficiente pentru a acoperi cheltuielile. Aceștia solicită intervenția instituțiilor statului pentru a clarifica statutul juridic al lucrătorilor de pe platforme.
Câștigurile șoferilor
Un șofer partener a prezentat un exemplu concret, arătând că, dintr-un total de 10.000 de lei încasați de la clienți, după deducerea comisionului de 36% (3.600 lei) și a altor cheltuieli, venitul net efectiv rămâne de aproximativ 1.357 lei pe lună, echivalentul a circa 8 lei pe oră. Acesta subliniază că, în cazul unor probleme precum avarii ale vehiculului sau probleme de sănătate, nu există protecție socială, iar obligațiile financiare rămân.
Riscurile și presiunile întâmpinate
Șoferii se confruntă cu riscuri suplimentare pentru a obține câștiguri mai mari, fiind nevoiți să lucreze în timpul nopții sau în weekend, expunându-se astfel la accidente sau agresiuni. De asemenea, conturile lor pot fi suspendate în urma reclamațiilor clienților considerate nejustificate, iar mecanismele de contestare sunt percepute ca fiind limitate.
Răspunsurile platformelor Uber și Bolt
Reprezentanții Uber afirmă că platforma oferă șoferilor flexibilitatea de a alege când și cât timp conduc, subliniind că fiecare sesizare este atent analizată. De asemenea, compania a menționat programul Uber Pro, care oferă beneficii suplimentare pentru șoferii activi.
Bolt, pe de altă parte, a explicat că percepe un comision de 25% și că tarifele sunt stabilite pe baza unor parametrii variabili. Compania subliniază că șoferii pot selecta raza din care doresc să primească solicitări și că fiecare suspendare este analizată cu atenție, oferindu-le dreptul de a contesta măsurile impuse.
Directiva (UE) 2024/2831
Autorii scrisorii solicită autorităților să analizeze dacă legislația actuală oferă protecție suficientă lucrătorilor de pe platforme și să implementeze Directiva (UE) 2024/2831, care vizează îmbunătățirea condițiilor de muncă pe platformele digitale. Această directivă stabilește reguli comune pentru lucrătorii de pe platforme și clarifică statutul profesional al acestora, inclusiv criteriile care determină natura relației de muncă.
Concluzie
Plângerile șoferilor de ridesharing reflectă o problemă semnificativă în ceea ce privește condițiile de muncă și protecția socială a acestora, evidențiind necesitatea unor reglementări mai clare și mai echilibrate în domeniul platformelor digitale.