Fondurile AFIR pentru legume și cartofi
Fondurile alocate intervenției DR-16 – Investiții în sectorul legume și/sau cartofi au fost epuizate înainte de termenul-limită, datorită numărului mare de cereri depuse la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Bogdan Chiripuci, Manager Politici și Programe pentru Agricultură la Clubul Fermierilor Români, a declarat că alocarea este insuficientă, având în vedere nevoile reale ale sectorului. În cazul cartofului, suma de aproximativ 50 de milioane de euro este considerată mult prea mică pentru a remedia problemele structurale ale acestei culturi.
Cereri depuse și bugetul alocat
Între 19 ianuarie și 2 februarie 2026, au fost depuse online 251 de proiecte cu o valoare totală de 358,5 milioane de euro, în condițiile în care bugetul total alocat pentru sesiune este de 151,38 milioane de euro. Astfel, cererile au depășit alocarea cu aproape 240%. Directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu, a subliniat că acest interes ridicat confirmă necesitatea modernizării fermelor din România și a solicitat continuarea și majorarea finanțărilor din partea Comisiei Europene.
Închiderea rapidă a sesiunii de finanțare
Sesiunea DR-16 a fost închisă în cinci zile pentru două componente: „Legume – ferme individuale” și „Cartof”, după depășirea plafonului de depunere. Pentru componenta „Legume – ferme individuale”, cu o alocare de 70,38 milioane de euro, au fost depuse 132 de cereri, iar pentru componenta „Cartof”, alocarea de 51 de milioane de euro a fost depășită de 94 de proiecte care au solicitat peste 103,57 milioane de euro. Componenta „Forme asociative – legume” a avut o alocare de 30 de milioane de euro, cu 25 de proiecte depuse, însumând 45,48 milioane de euro.
Probleme structurale în sectorul cartofului
Chiripuci a remarcat că sectorul cartofului se confruntă cu probleme vechi care nu pot fi rezolvate cu un buget atât de mic. Cartoful nu este o cultură unitară, ci este împărțit în segmente cu nevoi diferite, cum ar fi cartoful de consum, cel pentru sămânță și cel pentru industrializare. De asemenea, infrastructura esențială pentru dezvoltarea sectorului, cum ar fi spațiile de depozitare și irigațiile, este insuficientă.
Impactul bugetului limitat asupra beneficiarilor
Chiripuci a menționat că printre beneficiari se numără și firme din alte domenii, ceea ce riscă să lase fără finanțare fermierii specializați în cultura cartofului. Punctajele proiectelor depuse sunt foarte ridicate, dar proiectele cu 95 de puncte ar putea fi declarate eligibile fără finanțare din lipsă de buget. O scrisoare a fost adresată Ministerului Agriculturii pentru suplimentarea bugetului, având în vedere necesarul intern mare și importurile consistente de cartofi.
Schimbarea comportamentului de consum
Chiripuci a subliniat și schimbarea comportamentului de consum, unde gospodăriile preferă ambalaje mici cumpărate din retail, ceea ce necesită depozite moderne și infrastructură logistică adaptată. În prezent, România are aproximativ 33.000-35.000 de hectare cultivate cu cartof, față de 280.000-300.000 de hectare la începutul anilor ’90. Este necesar ca politicile publice să fie adaptate pentru a sprijini această cultură specială.
Concluzie
Interesul record pentru intervenția DR-16 evidențiază o problemă majoră: nevoia de investiții în sectorul legumicol și al cartofului depășește cu mult fondurile disponibile, ceea ce poate afecta grav capacitatea de producție internă.