Impactul PNRR asupra creșterii economice a României
Studiul Băncii Naționale a României evidențiază că creșterea economică a României ar fi fost semnificativ mai slabă fără fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În perioada 2022-2024, aceste fonduri au contribuit cu peste 1 punct procentual la creșterea PIB. Totuși, întârzierile în implementarea reformelor și absorbția scăzută a fondurilor pun în pericol aceste beneficii, cu doar 27% dintre jaloane îndeplinite și mai puțin de 40% din fonduri atrase până în toamna lui 2025.
Scenariul contrafactual al economiei românești
Autorii studiului au construit un scenariu contrafactual pentru a estima evoluția economiei României în absența PNRR. Rezultatele sugerează că, fără aceste fonduri, PIB-ul ar fi crescut considerabil mai puțin. De asemenea, un model aplicat pe 11 economii din Europa Centrală și de Est arată că o creștere cu 1 punct procentual a fondurilor europene atrase este asociată cu o creștere economică suplimentară de aproximativ 0,5 puncte procentuale în același an, cu un impact cumulat pe termen mediu de 1,2-1,3 puncte procentuale.
Provocările implementării fondurilor
Studiul subliniază că efectul fondurilor europene este mai modest decât estimările inițiale, din cauza concentrării investițiilor în sectoare cu durate lungi de execuție și proceduri administrative complexe. Impactul depinde și de calitatea instituțiilor; în economiile cu administrație slabă, efectul asupra creșterii este limitat. În absența unui cadru instituțional solid, fondurile europene cresc PIB-ul per capita cu doar 0,11 puncte procentuale, față de 0,64 puncte procentuale în economii cu un control ridicat al corupției.
Absorbția fondurilor PNRR în România
România se numără printre statele UE cu cele mai mari alocări PNRR raportate la PIB, însă ritmul de absorbție este printre cele mai slabe din Uniune. Până în noiembrie 2025, mai puțin de 40% din fondurile PNRR au fost primite, iar din cele 518 ținte și jaloane asumate, doar 27% au fost îndeplinite. Rata medie de absorbție la nivelul Uniunii Europene era de 56,4%. Întârzierile sunt cauzate de capacitatea administrativă limitată, proceduri legislative lungi, inflația ridicată și problemele din lanțurile globale de aprovizionare.
Viitorul economic după 2026
Termenul-limită pentru finalizarea PNRR este 30 august 2026, iar după această dată, România nu va mai putea utiliza acest instrument. Dacă fondurile rămase ar fi absorbite integral, impactul asupra creșterii economice în 2026 ar putea depăși 1 punct procentual. Totuși, autorii avertizează că estimarea este optimistă și depinde de ritmul real de implementare. În scenariul negativ, neatragerea fondurilor ar putea conduce la suspendarea proiectelor sau la finanțarea lor din bugetul național, afectând deficitul.
Riscuri și soluții pentru viitor
România a primit, între 2007 și septembrie 2025, aproximativ 100 de miliarde de euro din fonduri europene, rezultând intrări nete de 65 de miliarde de euro. Totuși, finalizarea PNRR ar putea genera un șoc investițional prin reducerea bruscă a investițiilor publice, afectând creșterea și balanța de plăți. Acest șoc ar putea fi atenuat prin fonduri din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, unde România are o rată de absorbție peste media UE, și prin programul european SAFE, destinat securității, care ar putea oferi împrumuturi echivalente cu 4,7% din PIB. Spre deosebire de PNRR, SAFE se bazează exclusiv pe împrumuturi, ceea ce va pune presiune pe deficitul bugetar.
În concluzie, impactul PNRR asupra economiei României este considerabil, dar provocările legate de absorbția și implementarea fondurilor sunt semnificative, iar viitorul economic după 2026 depinde de capacitatea de a gestiona eficient aceste resurse.