Inflația anuală de 7,3% în 2025
Rata anuală a inflației în România a ajuns la 9,69% în decembrie 2025, comparativ cu aceeași lună din 2024, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Deși acest nivel este ușor sub cel din noiembrie, când inflația a fost de 9,76%, România a încheiat anul cu prețuri semnificativ mai mari decât în anul anterior. Inflația medie anuală pentru 2025 a fost de 7,3%, în creștere față de 5,6% în 2024, indicând o accelerare a scumpirilor și o presiune tot mai mare asupra puterii de cumpărare.
Structura inflației și sursele de creștere a prețurilor
Creșterea prețurilor a fost inegală, cele mai mari scumpiri fiind observate la servicii, cu un avans de 11%, urmate de mărfurile nealimentare, care s-au scumpit cu 10,48%, și de alimente, cu 7,75%. Această structură a inflației sugerează că presiunea este generată în principal de factori interni, nu doar de influențe externe. Energia și serviciile au fost factorii principali ai scumpirilor, cu un preț al energiei electrice care a crescut cu 60,91% după eliminarea schemei de plafonare a prețurilor și o scumpire de 18,80% pentru energia termică. Aceste creșteri de prețuri au un impact în lanț asupra economiei, deoarece costurile mai mari pentru firme se reflectă în prețurile din magazine.
Impactul asupra consumatorilor
Românii au resimțit semnificativ scumpirile în sectorul serviciilor; biletele de tren au crescut cu 24,40%, iar transportul aerian cu 18,37%. Chiriile au urcat cu 8,63%, afectând bugetele celor din orașele mari. Deși alimentele de bază s-au scumpit, unele produse au înregistrat scăderi de preț, cum ar fi cartofii, care s-au ieftinit cu 11%.
Poziția României în Uniunea Europeană
România continuă să se confrunte cu una dintre cele mai mari rate ale inflației din Uniunea Europeană, cu un indice armonizat al prețurilor de consum de 8,6% în decembrie 2025 și o medie anuală de 6,8%. Aceste cifre subliniază că România se află într-o zonă de inflație considerabil mai mare decât media europeană, iar presiunile asupra prețurilor sunt mai persistente decât în alte state.
Avertismente de la experți
Flavius Jakubowicz, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România, a subliniat că inflația din decembrie reflectă o problemă economică mai profundă. El a menționat că structura inflației, cu creșteri mai rapide la servicii și mărfuri nealimentare, indică o inflație „lipicioasă”, influențată de salarii și prețuri administrate. Jakubowicz a subliniat că energia rămâne un factor-cheie, cu o creștere anuală de peste 37% la electricitate, gaze și încălzire, ceea ce provoacă presiuni în lanț asupra economiei.
Perspective pentru 2026
Pentru anul 2026, Jakubowicz consideră că o temperare a inflației este posibilă doar prin implementarea simultană a trei condiții: o politică monetară credibilă, o politică fiscală stabilă și stabilizarea prețurilor la energie. El a avertizat că riscul major nu este doar nivelul inflației, ci persistența acesteia, ceea ce va continua să afecteze utilitățile, serviciile și alimentele pentru populație, precum și costurile pentru firme.
În concluzie, inflația persistentă în România reprezintă o provocare economică majoră, cu implicații semnificative pentru puterea de cumpărare a consumatorilor și pentru stabilitatea economică generală a țării.