Percheziții în caz de fraudă privind cetățenia română
Procurorii din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație au efectuat, joi, 37 de percheziții într-o investigație care vizează dobândirea frauduloasă a cetățeniei române. Această acțiune se concentrează asupra unui grup infracțional organizat format din 7 cetățeni ucraineni, majoritatea cu rezidență în România, care au fost ajutați de avocați din Baroul București, notari și traducători.
Numărul cererilor de cetățenie și rețeaua de falsificatori
În primele 11 luni ale acestui an, au fost depuse peste 900 de cereri de acordare a cetățeniei române legate de activitatea acestui grup infracțional. De asemenea, a fost creată o rețea de falsificatori de certificate de cetățenie folosite de cetățeni ruși, cu ajutorul sau fără voia unor funcționari publici.
Urmărirea penală și suspecții implicați
Investigațiile au condus la urmărirea penală a 8 membri ai grupului infracțional, inclusiv 5 avocați din Baroul București, 14 funcționari publici din cadrul Serviciului Stării Civile Sector 6 și alți 107 suspecți implicați în activitățile infracționale.
Infracțiuni investigate
Procurorii investighează infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, uz de fals, divulgarea de informații secrete de serviciu sau nepublice și acces ilegal la un sistem informatic. Ancheta se axează pe modul de redobândire sau de acordare a cetățeniei române pe baza unor înscrisuri oficiale falsificate.
Condiții legale pentru redobândirea cetățeniei
Conform Legii 21/1991, persoanele care au fost cetățeni români și au pierdut cetățenia din motive neimputabile lor pot redobândi cetățenia română. Cererea se face personal sau prin mandatar, fiind necesară prezentarea unor acte doveditoare.
Accesul la baze de date și suspiciuni de falsificare
Grupul infracțional avea acces la baze de date privind evidența populației din Republica Moldova sau Ucraina, unde se crede că se falsifică acte de stare civilă. Existau cazuri în care beneficiarii reveneau cu documente lipsă, aparent emise de autorități străine, având urme de cerneală proaspătă, ceea ce a generat suspiciunea existenței unor centre de falsificare pe teritoriul Bucureștiului.
Acest caz subliniază complexitatea și gravitatea activităților infracționale legate de obținerea frauduloasă a cetățeniei române, evidențiind nevoia de măsuri stricte în reglementarea și supravegherea procesului de naturalizare.