Economie românească sub presiune
Economia României se află într-o perioadă de fragilitate, caracterizată de scăderea vânzărilor, presiunea inflației și majorarea taxelor. Conform datelor provizorii publicate de Institutul Național de Statistică (INS) la 5 decembrie 2025, PIB-ul a scăzut cu 0,2% în trimestrul III față de trimestrul precedent. Analistul economic Adrian Negrescu subliniază că aceste semnale indică o economie „la limită”, afectată de șocurile scumpirilor din ultimul an.
Construcțiile, singurul sector în creștere
Deși PIB-ul pe primele nouă luni din 2025 este mai mare decât cel din 2024, creșterea este nesustenabilă, rezultând din restructurările companiilor. Sectorul construcțiilor a avut cea mai mare contribuție pozitivă, cu o creștere de 8,5%, aducând un plus de 0,5% la formarea PIB. Agricultura a crescut cu 6,8%, iar sectorul IT & comunicații cu 2,9%, dar aceste avansuri nu sunt suficiente pentru a compensa pierderile din alte sectoare. INS a confirmat o scădere de 0,4% în industrie, o creștere modestă de 0,1% în comerț, o reducere de 0,6% în intermedierile financiare și stagnarea tranzacțiilor imobiliare. Exportul net a avut un impact negativ de -0,8%, cu importurile crescând cu 5,1% față de o creștere de doar 3,7% a exporturilor.
Perspectiva pentru trimestrul IV
Adrian Negrescu consideră că trimestrul IV ar putea aduce o creștere, susținută de încasările fiscale din TVA, impozit pe profit și contribuții salariale. Totuși, el avertizează că această creștere nu garantează o revenire solidă. „Economia revine pe plus în T4, dar asta nu ne încălzește prea mult”, a spus el, adăugând că și în 2026 s-ar putea observa oscilații economice. Riscurile majore provin din noul regim fiscal, care descurajează investițiile, iar fără ajustări, „acalmia economică” ar putea duce la un declin accentuat.
Impactul costurilor energetice asupra competitivității
România se confruntă cu unele dintre cele mai ridicate prețuri la energie electrică pentru firme din Uniunea Europeană, ceea ce afectează competitivitatea producătorilor locali. Cheltuielile gospodăriilor au crescut cu doar 0,5%, în timp ce cheltuielile administrației publice s-au redus cu 1% individual și 0,9% colectiv, indicând o tendință de austeritate. Românii economisesc, amână achizițiile și evită riscurile. Negrescu a subliniat necesitatea stimulentelor economice, precum reducerea taxelor pe muncă, creșterea valorii tichetelor de masă și facilități pentru exportatori, pentru a încuraja consumul și investițiile.
Concluzie
Economia românească se află într-o situație delicată, unde creșterea în trimestrul IV nu este suficientă pentru a asigura o revenire stabilă și sustenabilă, iar riscurile fiscale și costurile energetice continuă să amenințe competitivitatea și stabilitatea economică.