CSM respinge reforma pensiilor pentru magistrați
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a avizat negativ Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, propus de Ilie Bolojan. Aceasta înseamnă că reforma nu poate fi adoptată, iar România riscă să piardă fonduri europene. Bolojan a declarat că își va asuma responsabilitatea funcției dacă pensiile speciale nu trec de acest aviz.
Decizia CSM și votul negativ
Pe 27 noiembrie 2025, Plenul CSM a emis un aviz negativ, care va fi motivat și trimis Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale pe 28 noiembrie 2025. Votul a fost majoritar negativ, cu o abținere din partea ministrului Justiției. Avizul CSM este esențial, deoarece va fi luat în considerare de Curtea Constituțională a României (CCR) înainte ca Guvernul să își asume răspunderea.
Detalii despre proiectul de reformă
Proiectul de reformă prevede o perioadă de tranziție de 15 ani și plafonarea pensiei la maximum 70% din valoarea netă a indemnizației de magistrat. Noul proiect, care a fost publicat săptămâna trecută, stabilește că pensia magistraților va fi de 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă.
Declarațiile oficiale
Șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Lia Savonea, a declarat că va vota „categoric” împotriva proiectului, considerând că acesta ar duce la eliminarea efectivă a pensiilor de serviciu. Această poziție a fost susținută și de judecătorii de la Curtea de Apel Cluj și Curtea de Apel București, care au respins varianta actualizată a reformei.
Contextul legal și implicațiile
Proiectul inițial al reformei a fost declarat neconstituțional de CCR pe 20 octombrie, din cauza lipsei avizului CSM. În această situație, magistrații din întreaga țară au participat la adunări generale pentru a-și exprima pozițiile privind modificările propuse de Guvern. Deși avizul CSM este consultativ, el nu este decisiv, permițând Guvernului să continue demersul legislativ chiar și în cazul unui refuz.
Concluzie
Respingerile repetate ale reformei pensiilor pentru magistrați sugerează o criză de încredere în sistemul judiciar și în măsurile propuse de Guvern, având potențialul de a afecta relațiile României cu instituțiile europene și stabilitatea financiară a sistemului de justiție.