Introducere în studiul percepției timpului
Un nou studiu sugerează că schimbările din creierul nostru odată cu înaintarea în vârstă ar putea explica de ce percepem timpul ca fiind tot mai scurt pe măsură ce trecem prin anii vieții. O echipă de cercetători a investigat activitatea cerebrală a 577 de participanți, cu vârste între 18 și 88 de ani, în timp ce urmăreau un episod din seria „Alfred Hitchcock Presents”. Studiul a fost publicat în revista Communications Biology și a folosit date din cadrul proiectului Cambridge Centre for Ageing and Neuroscience (Cam-CAN).
Metodologia studiului
Participanții au vizionat un fragment de opt minute din episodul „Bang! You’re Dead”, care a fost selectat pentru a provoca modele sincronizate de activitate cerebrală. Activitatea lor cerebrală a fost monitorizată prin imagistică fMRI, permițând cercetătorilor să observe cum creierul segmentează și urmărește evenimentele în timp real.
Rezultatele observațiilor
Analizând înregistrările cu ajutorul algoritmului „Greedy State Boundary Search” (GSBS), cercetătorii au descoperit că persoanele în vârstă experimentau tranziții mai rare între stările de activitate neuronală, iar aceste stări durau mai mult decât la tinerii participanți. Aceasta sugerează că, în aceeași perioadă, creierul celor în vârstă înregistrează mai puține „evenimente”, contribuind astfel la senzația că timpul trece mai repede.
Explicația fenomenului
Fenomenul observat este legat de modul în care creierul își pierde din specializare pe măsură ce îmbătrânim. Regiunile cerebrale devin mai „generale” în activitatea lor, astfel încât neuronii care recunosc fețele pot reacționa și la stimuli diferiți, ceea ce face mai dificilă delimitarea clară a evenimentelor succesive și contribuie la percepția accelerată a timpului.
Factori suplimentari în percepția timpului
Joanna Szadura, lingvist, subliniază că fiecare persoană are două „scări de timp”. Societatea împarte timpul în unități liniare, în timp ce creierul percepe timpul într-un mod neliniar. De exemplu, pentru un copil de 5 ani, un an reprezintă 20% din viața sa, în timp ce pentru un adult de 50 de ani, același an reprezintă doar 2%. Această diferență afectează modul în care percepem trecerea timpului.
Îmbogățirea experienței de viață
Cercetătorii sugerează că adulții mai în vârstă pot îmbogăți experiențele de viață prin activități noi, călătorii și interacțiuni sociale semnificative, ceea ce poate face ca timpul să pară mai plin și mai bogat în evenimente.
Concluzie
Studiul oferă o înțelegere valoroasă asupra modului în care îmbătrânirea afectează percepția timpului, subliniind importanța activităților variate în menținerea unei experiențe bogate a trecerii timpului.