Critica Guvernului privind absorbția fondurilor europene
Niculina Stelea, secretarul executiv al Senatului României, a criticat Guvernul Bolojan pentru lipsa de acțiune în contractarea și absorbția fondurilor europene pentru exercițiul bugetar 2021 – 2027. Conform Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, la 29 august 2025, România a reușit să absoarbă doar 11,22% din fondurile disponibile, echivalentul a 3,47 miliarde de euro.
Problemele de absorbție a fondurilor
Stelea a subliniat că, deși se discută intens despre Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), realitatea demonstrează un eșec în absorbția fondurilor de coeziune. Programele specifice au performanțe slabe, cum ar fi Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare, cu o absorbție de 1,81%, și Programul Educație și Ocupare, cu 2,04%. De asemenea, Programul Tranziție Justă nu a înregistrat nicio absorbție.
Politizarea și sprijinul insuficient pentru administrațiile locale
AUR a evidențiat că administrațiile locale nu beneficiază de suport adecvat pentru accesarea fondurilor europene, din cauza politizării Agențiilor pentru Dezvoltare Regională. Primarii au fost îndemnați să acceseze mai degrabă proiecte prin programul „Anghel Saligny”, ceea ce a dus la o absorbție de 6,57% pe programele regionale, comparativ cu 13,1% pe cele naționale.
Incompetența și corupția în gestionarea fondurilor
Schimbările recente de conducere în Agențiile de Dezvoltare Regională reflectă o politizare excesivă și un grad ridicat de incompetență, ceea ce afectează grav absorbția fondurilor europene. Stelea a acuzat toate guvernele anterioare de încurajarea metodei mai simple de accesare a fondurilor, în detrimentul celor structurale. Ea a subliniat că, în ciuda declarațiilor optimiste ale guvernanților, realitatea este că absorbția fondurilor este extrem de scăzută.
Concluzie
Critica adusă de Niculina Stelea evidențiază o problemă majoră în gestionarea fondurilor europene de către autoritățile române, cu implicații serioase asupra dezvoltării regionale și a proiectelor de investiții, ceea ce ar putea afecta negativ viitorul economic al țării.