Controversă în aviația românească
De peste 20 de ani, o parte semnificativă din infrastructura României a fost cedată miliardarului Ion Țiriac printr-un contract controversat. Acesta a fost semnat fără licitație, în dispreț față de legislația în vigoare, oferindu-i lui Țiriac acces la terenuri strategice în zona de securitate a Aeroportului Otopeni. Conform estimărilor, statul român a pierdut în urma acestui contract peste 40 de milioane de euro.
Contextul economic și politic
Documentele obținute subliniază cum această afacere continuă să afecteze bugetul de stat cu zeci de milioane de euro anual. În ciuda apelurilor guvernului de a reduce cheltuielile, contractul cu Ion Țiriac și fiul său, Ion Alexandru Țiriac, rămâne în vigoare, generând pierderi financiare semnificative pentru stat.
Detalii despre contract
Contractul inițial, semnat în 1999, prevedea concesionarea a 12.500 mp de teren în zona de securitate a Aeroportului Otopeni, pentru o perioadă de 49 de ani. Țiriac s-a angajat să construiască un hangar pentru aviația de business, însă condițiile au fost extrem de dezavantajoase pentru stat:
- Aeroportul urma să primească doar 35% din profit, restul de 65% revenind companiei Țiriac.
- De-a lungul celor 20 de ani, nu s-a raportat niciun profit, iar chiria plătită de Țiriac a fost simbolică, de doar 0,26 dolari/mp/lună.
Astfel, familia Țiriac plătește o chirie infimă pentru un teren strategic, care permite accesul direct la pistă pentru avioanele private, fără controale vamale sau de securitate.
Rolul persoanelor-cheie
În 2020, Curtea de Conturi a constatat că Țiriac ocupa abuziv și spații suplimentare, fără a plăti chirie. Deși contractul a fost declarat ilegal, conducerea aeroportului a abandonat procedurile de reziliere. George Dorobanțu, fost director al Aeroportului, și Paul Gheorghiu, fost șef de cabinet al premierului, sunt figurați ca având roluri esențiale în menținerea acestui contract dezavantajos.
Mecanismele corupției
Surse au confirmat că protejarea contractului a fost realizată prin mită mascată sub formă de bunuri și servicii de lux. Dorobanțu ar fi primit autoturisme de la Țiriac Auto, iar Gheorghiu ar fi beneficiat de un apartament gratuit și zboruri private. Estimările sugerează că Aeroportul Otopeni a pierdut peste 2 milioane de dolari din chirii neîncasate pentru spațiile ocupate abuziv.
Concluzie
Această afacere subliniază problemele sistemice de corupție din România și impactul devastator pe care îl poate avea asupra bugetului public, generând pierderi financiare considerabile și ridicând întrebări serioase despre transparența și legalitatea contractelor semnate cu entități private.