Alertă de la Bruxelles privind legislația cetățeniei române
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a fost sesizată în legătură cu noua lege a cetățeniei române, adoptată în martie 2025, care afectează direct basarabenii. Legea nr. 14 a prelungit perioada de soluționare a cererilor de cetățenie de la 5 luni la 2 ani, cu posibilitatea extinderii excepționale cu încă 6 luni. De fapt, dosarele sunt rezolvate, în medie, după 5-6 ani, ceea ce a dus la blocarea a sute de mii de solicitări. Autoritatea Națională pentru Cetățenie are restanțe din 2018-2019.
Prevederi contestate
Una dintre cele mai contestate măsuri este aplicarea retroactivă a noilor termene, obligând persoanele care și-au depus dosarele cu ani în urmă să aștepte acum 2-3 ani suplimentari. Această măsură, justificată prin „aducerea unor termene realiste” pentru instituție, a generat nemulțumiri și plângeri colective.
Intervenția Tribunalului București
Pe 6 august 2025, Tribunalul București a adresat o întrebare preliminară către CJUE, solicitând clarificări cu privire la legalitatea prelungirii retroactive a termenelor și impactul asupra drepturilor fundamentale garantate de Uniunea Europeană. Reclamantul a susținut că procedura devine imposibil de parcurs, restricționând accesul la cetățenia europeană într-un mod arbitrar.
Exemplul unui reclamant
Un caz specific, cel al reclamantului C.I., a determinat instanța să ceară clarificări de la CJUE. Judecătorii au explicat că întrebările formulate urmăresc să stabilească dacă legislația națională face imposibilă sau nerezonabil de dificilă obținerea cetățeniei, afectând exercitarea drepturilor din TFUE. Se invocă articolul 47 din Carta Drepturilor Fundamentale, care garantează dreptul la o cale de atac efectivă.
Referințe la jurisprudența europeană
Tribunalul a făcut referire la hotărârile CJUE din cazurile Rottmann și Tjebbes, unde s-a subliniat că modificările legislative privind cetățenia nu pot submina drepturile fundamentale și încrederea legitimă a cetățenilor. Reclamantul a depus cererea de redobândire în baza unui termen de 5 luni, iar schimbarea regulilor după depunerea actelor este percepută ca o încălcare a acestui principiu.
Contestații și impact asupra cetățenilor
Legea cetățeniei nr. 14/2025 a fost contestată și la Curtea Constituțională, sesizată de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a invocat vicii de constituționalitate. Criticile includ termenele excesive și introducerea unor noi cerințe birocratice. Etnicii români din Republica Moldova și nordul Bucovinei sunt principalii afectați, având peste 130.000 de cereri de cetățenie blocate, mulți așteptând răspunsuri de peste patru ani.
Declarații oficiale și cifre alarmante
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că deblocarea procesului este o „prioritate națională”, însă schimbările legislative întârzie. Avocații observă o scădere a cererilor noi în 2025, descurajarea candidaților fiind provocată de obstacolele birocratice crescute. Un ghid informativ a avertizat că necunoașterea noilor reguli poate duce la respingerea cererii.
Cerințe suplimentare și birocrație
Legea a reintrodus obligativitatea unui certificat de limbă română la nivel B1 sau dovada a cel puțin trei ani de studii în română, o măsură eliminată în 2009. ONG-urile au protestat împotriva acestei cerințe, strângând peste 9.000 de semnături. De asemenea, noile reguli impun ca actele de stare civilă să fie recente, nu mai vechi de doi ani, chiar și pentru cei cu dosare deja depuse, complicând și mai mult procedura.
Concluzie
Noua legislație privind cetățenia română a generat o criză birocratică pentru basarabeni, afectând grav accesul acestora la drepturile fundamentale, iar efectele acestei situații se resimt la nivel național și european.