Numărul pensionarilor și pensia medie în România
În februarie 2026, numărul pensionarilor din România a ajuns la 4.688.092, cu aproape 10.000 mai puțini decât în luna precedentă. Pensia medie a fost de 2.780 de lei, conform datelor Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP). Valoarea totală a drepturilor de pensie plătite în aceeași lună s-a ridicat la 13,034 miliarde de lei.
Categorii de pensionari
Dintre pensionari, 526.868 de persoane proveneau din fostul sistem al agricultorilor, cu o pensie medie de 718 lei. Cei mai mulți pensionari, 3.783.636, au ieșit la pensie pentru limită de vârstă, iar pensia medie în această categorie a fost de 3.111 lei. Există, de asemenea, 64.429 de persoane cu pensie anticipată, cu o pensie medie de 2.530 de lei. Pensia de invaliditate a fost acordată pentru 393.857 de persoane, cu o pensie medie de 1.089 lei, iar 446.078 de persoane au primit pensie de urmaș, cu o valoare medie de 1.506 lei.
Provocările sistemului public de pensii
Economistul Cristian Păun avertizează că sistemul public de pensii din România devine din ce în ce mai greu de susținut. După anul 2030, când generația „decrețeilor” va începe să iasă la pensie, presiunea asupra bugetului va crește semnificativ. Aceștia sunt născuți după 1966, când regimul comunist a interzis avorturile, ceea ce a dus la o creștere a natalității.
Păun subliniază că sistemul este afectat și de existența mai multor categorii de pensii speciale, care pun o presiune suplimentară pe buget. Contribuțiile plătite de salariații activi sunt folosite pentru a susține pensiile actuale, dar scăderea numărului de contribuabili din cauza migrației și a natalității scăzute agravează situația.
Soluții propuse pentru viitor
Economistul consideră că România ar fi trebuit să dezvolte mai mult sistemul pensiilor private, sugerând că pensiile ar trebui să fie formate dintr-o treime din Pilonul 1 (sistemul public), o treime din Pilonul 2 (pensii private obligatorii) și o treime din Pilonul 3 (pensii private facultative). Momentan, pensiile românilor depind în principal de Pilonul 1, iar viitorul acestuia nu pare promițător. Păun estimează că, în câțiva ani, pensia de stat ar putea deveni o „glumă proastă” din cauza insuficienței resurselor pentru îmbunătățirea situației.
Concluzie
Provocările sistemului public de pensii din România necesită o atenție urgentă și măsuri strategice pentru a asigura sustenabilitatea acestuia în viitor, având în vedere demografia și tendințele economice actuale.