Pe 29 august, creștinii sărbătoresc Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, marcând astfel ultima mare sărbătoare din anul bisericesc, înainte de debutul unui nou ciclu pe 1 septembrie.
Sfântul Ioan Botezătorul, considerat cel mai mare dintre sfinți, după Fecioara Maria, este adesea denumit și Înaintemergătorul, datorită rolului său crucial în pregătirea veniri lui Iisus Hristos. Părinții săi, Zaharia, un preot, și Elisabeta, erau înrudiți cu Ioachim și Ana, părinții Fecioarei Maria. Tăierea capului său coincide cu un moment tragic din istorie: regele Irod Antipa, acuzat de Ioan pentru adulter, a cedat cererii de a-l decapita, în urma unui dans seducător.
Biserica onorează memoria lui Ioan cu șase sărbători importante: Zămislirea lui (23 septembrie), Nașterea (24 iunie), Soborul lui (7 ianuarie), Tăierea capului (29 august), prima și a doua aflare a capului (24 februarie) și a treia aflare a capului (25 martie).
În această zi de 29 august, tradiția recomandă creștinilor să respecte un post sever, consumând doar struguri și apă. Vinul roșu este interzis, deoarece simbolizează sângele Botezătorului.
De-a lungul timpului, anumite superstiții s-au născut în jurul acestei sărbători, inclusiv interdicții legate de măturat, tăierea sau consumul fructelor și legumelor cu formă rotundă, precum roșiile sau pepenii. Cu toate acestea, aceste practici nu sunt consacrate de regulile bisericești, fiind considerate mai degrabă credințe populare. Totuși, în ciuda caracterului de post și doliu al acestei zile, multe biserici și mănăstiri își sărbătoresc hramul.
În plus, Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul este cunoscută și sub denumirea de Crucea Mică, o denumire ce adaugă un strat suplimentar de semnificație acestei zile de comemorare profundă.
Jurnalist: Alina Popescu